Finanțarea climei: Merz este criticată – Germania își irosește cuvântul!

Finanțarea climei: Merz este criticată – Germania își irosește cuvântul!

Criza climatică internațională cere urgență, dar Germania nu face față așteptărilor în domeniul finanțării climatice. La summitul pregătitor pentru conferința privind clima de la Belém, cancelarul Friedrich Merz (CDU) nu a furnizat cifre specifice privind contribuțiile financiare pentru măsurile de protecție a climei. Un semnal puternic arăta diferit, deoarece Merz nu a reușit să își asume angajamente obligatorii față de Tropical Forest Forever Facility (TFFF) și finanțarea globală a schimbărilor climatice, cum ar fi fr.de raportat. Aici intervine Greenpeace și critică oportunitatea ratată de a da un semnal puternic de start pentru viitoarele negocieri cu un angajament financiar clar.

Obiectivele ambițioase ale Germaniei în materie de climă, care au fost formulate la summitul G7 din 2021 sub conducerea Angelei Merkel, prevăd sume anuale de finanțare pentru climă de aproximativ șase miliarde de euro. Cu toate acestea, estimările actuale ale inițiativei „German Climate Financing” arată că aceste fonduri nu vor depăși 5,3 miliarde de euro în 2023 și sunt reduse la maximum cinci miliarde de euro pentru 2026. Jan Kowalzig de la Oxfam își exprimă îngrijorarea că o astfel de reducere ar putea amenința încrederea între țările dezvoltate și cele cu venituri mici.

Protecția climei ca combatere a sărăciei

Ministrul federal al dezvoltării, Reem Alabali Radovan (SPD), subliniază că protecția climei este strâns legată de lupta împotriva sărăciei. Efectele schimbărilor climatice sunt deosebit de devastatoare pentru populațiile mai sărace, așa cum este ilustrat de pagubele cauzate de uraganul Melissa. În opinia ei, investițiile în energii regenerabile ar putea nu numai să asigure prosperitatea economică, ci și să întărească competitivitatea Germaniei.

Situația nu este doar o provocare națională, ci se încadrează și în contextul internațional. Potrivit Acordului de la Paris, creșterea temperaturii globale ar trebui limitată la sub 2°C, cu scopul de a nu depăși 1,5°C dacă este posibil. Acest lucru necesită măsuri cuprinzătoare de adaptare și consolidarea rezistenței la consecințele schimbărilor climatice. Potrivit Climate Policy Initiative, sunt necesare investiții anuale estimate la 8.000 de miliarde de dolari pentru protecția climei până în 2030. O mare parte din acești bani urmează să fie strânși de țările în curs de dezvoltare și emergente, care au adesea foarte puține resurse proprii.

Construiți sau pierdeți încrederea?

Promisiunile țărilor industrializate de a sprijini financiar țările în curs de dezvoltare și emergente provin din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice din 1992 și din articolul 9 din Acordul de la Paris. Deja în 2009, un obiectiv de finanțare de 100 de miliarde de dolari SUA pe an până în 2020 a fost stabilit la conferința climatică de la Copenhaga, care a fost prelungită la Paris în 2015 până în 2025. Cu toate acestea, acest obiectiv nu a fost atins până în 2022, ceea ce a afectat grav încrederea în finanțarea internațională pentru climă în aceste țări. „Noul obiectiv cuantificat colectiv” (NCQG) este în prezent în curs de negociere la conferința climatică din 2024 de la Baku (COP 29), care își propune să dubleze plățile la 300 de miliarde de dolari anual până în 2035.

Timpul se scurge, iar experți precum Martin Kaiser de la Greenpeace cer angajamente financiare clare de la Merz până la momentul conferinței. În caz contrar, Germania și-ar putea pune în pericol reputația internațională de partener de încredere în protecția climei. În conformitate cu Strategia de finanțare durabilă a UE, care își propune să canalizeze fonduri către proiecte mai ecologice, cursul trebuie stabilit acum.