Furnicile avertizează asupra morții: a fost descoperit un sistem ingenios de avertizare timpurie!

Furnicile avertizează asupra morții: a fost descoperit un sistem ingenios de avertizare timpurie!

De ce furnicile sunt exemplul perfect de altruism în lumea animală? Aceasta este ceea ce au descoperit cercetătorii de la Institutul de Știință și Tehnologie din Austria (ISTA) când au descoperit un sistem uimitor de avertizare timpurie în pupele furnicilor. Aceste pupe emit un semnal chimic atunci când sunt bolnave în stadiu terminal, indicând că există riscul de infecție pentru întreaga colonie. Echipa descrie acest comportament ca un sistem altruist de semnalizare a bolii care funcționează în structurile sociale ale furnicilor.

Într-un studiu publicat în renumitul jurnal Comunicarea naturii publicate, s-a demonstrat că lucrătorii răspund la aceste semnale de miros prin îndepărtarea pupelor bolnave din cuib și dezinfectarea lor cu acid formic. Deși acest tratament este eficient împotriva agenților patogeni, pupa nu supraviețuiește acestei proceduri, care este esențială pentru menținerea sănătății coloniei.

Un sistem de protejare a comunității

Cercetările arată că nu orice infecție declanșează imediat un semnal de alarmă. Pupele viitoarelor matci pot conține adesea infecții de la sine, fără a trimite un semnal urgent. Semnalul de alarmă este activat doar atunci când păpușa pierde lupta împotriva agenților patogeni. În acest context, pupele devin un scut altruist pentru rudele lor, asigurându-se că întreaga colonie este protejată de un posibil focar.

Semnalul în sine se bazează pe componente nevolatile de miros prezente pe suprafața pupelor bolnave. Două componente ale acestui profil de miros sunt îmbunătățite la animalele infectate involuntar. Acest lucru amintește de semnalul „găsește-mă și mănâncă-mă” pe care celulele umane îl emit atunci când sunt deteriorate terminal și atrag celulele imune. Funcția similară a acestor semnale altruiste ilustrează modul în care coloniile de furnici acționează ca un fel de „super-organism”, similar cu celulele specializate din corpul uman.

Altruism în natură

Aceste modele de comportament altruist sunt în concordanță cu fundamentele altruismului, care sugerează că animalele îi ajută pe alții ca o modalitate de a-și transmite indirect propriile gene. Pentru a ilustra acest lucru, s-ar putea folosi chiar regula lui Hamilton: comportamentul de ajutor este încurajat atunci când beneficiul pentru beneficiar (înmulțit de relația genetică) depășește costul pentru ajutor. Arătând simptome de boală și trimițând semnale, pupele ajută la menținerea descendenței lor genetice prin coloniile fiice.

Ca și în cazul tuturor animalelor sălbatice, acest exemplu ilustrează instinctul adânc înrădăcinat pentru auto-conservare și supraviețuirea comunității. Prin trimiterea de semnale chimice și primirea reacțiilor corespunzătoare, furnicile se asigură că descendenții lor - și, prin urmare, genele lor - pot continua să existe în viitor. Astfel de comportamente arată cât de complexe sunt interacțiunile cu animalele și cât de importante sunt pentru supraviețuirea semenilor lor.

Pe scurt, studiul sistemelor de avertizare ale acestor mici târâtoare nu numai că pune în lumină practicile furnicilor, ci și pune sub semnul întrebării și clarifică întregul concept de altruism în natură. Detaliile acestei cercetări nu sunt importante doar pentru știință, ci oferă și perspective fascinante asupra comportamentului social al animalelor.