Moore ca economisitor al climei: Cum pot fermierii să cultive fără emisii de CO2

Moore ca economisitor al climei: Cum pot fermierii să cultive fără emisii de CO2

Turbăriile nu sunt doar zone naturale fascinante, ci și actori cruciali în lupta împotriva schimbărilor climatice. Henning Voigt, care conduce o fermă ecologică lângă coasta Germaniei de Est, a recunoscut acest lucru din 1996. Cele 350 de hectare ale proprietății sale sunt în mare parte pășuni foarte umede, bogate în plante de mlaștină. Aceste plante au potențialul de a stoca CO2, dar puțini fermieri sunt conștienți de acest lucru și profită de oportunitățile pe care le oferă turbăriile.

În Germania, doar 2% dintre fostele mlaștini sunt într-o stare aproape naturală, ceea ce este destul de scăzut având în vedere valorile medii globale. Ratele de scurgere sunt, de asemenea, alarmant de ridicate. Aproximativ 7% din suprafața folosită în agricultură din Germania este fostă mlaștină, care, totuși, provoacă aproape 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, conform rapoartele DW. În fiecare an, aproape 500.000 de hectare de turbă sunt drenate, ceea ce duce la eliberarea de CO2 și astfel favorizează încălzirea globală.

Reumidificare ca cheie

O parte a soluției ar putea consta în reumidificarea turbării. Majoritatea turbăriilor drenate se află în Europa, unde diverse proiecte și inițiative au ca scop recuperarea acestor ecosisteme valoroase. Voigt însuși este implicat în acest domeniu, inclusiv printr-o cooperare cu Otto-Versand, care dorește să folosească plante de mlaștină pentru ambalaje durabile.

Conceptul de paludicultură, adică agricultura în zonele de mlaștină, este din ce în ce mai discutat ca o cheie pentru utilizarea durabilă a acestor zone. Deși nu este larg răspândit, proiectele inițiale prezintă abordări promițătoare prin utilizarea centralelor de mlaștină pentru a genera energie sau pentru a produce materiale de construcție și izolație. Catalogul Paludi ajută la listarea clară a produselor și serviciilor din domeniul paludiculturii.

Sprijin și promovare politică

Politica este, de asemenea, necesară pentru a promova reumidificarea turbăriilor. Ministerul Mediului și Banca de Pensii Agricole lucrează la un nou ghid de finanțare care are scopul de a sprijini fermierii în implementarea acestuia. Un acord federal-stat din 2021 prevede că toate zonele de mlaștină ar trebui gestionate cât mai umede posibil până în 2050.

Problema emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură este, de asemenea, discutată la nivel internațional. În Danemarca, de exemplu, există planuri de a pune un preț emisiilor agricole pentru a crea stimulente pentru reducerea emisiilor. Sugestiile includ contracte fixe de cumpărare pentru produse din paludicultură, precum și o mai mare libertate pentru fermieri de a experimenta reumidificarea terenurilor.

În rezumat: reînvierea maurilor este o provocare care necesită mult angajament și inventivitate. Dar există numeroase modalități de a face o diferență reală în protecția climei.