Conferința climatică 2025: Focus pe lobbyiști – Cine deține viitorul?

Conferința climatică 2025: Focus pe lobbyiști – Cine deține viitorul?

Starea de spirit este aprinsă la actuala conferință ONU privind schimbările climatice, care are loc în perioada 6-17 noiembrie la Belém, Brazilia. Cu peste 50.000 de participanți, inclusiv 1.600 de reprezentanți ai companiilor de petrol, gaze și cărbune, este unul dintre cele mai mari summit-uri climatice din istorie. Influența lobby-ului combustibililor fosili este percepută ca fiind alarmant de puternică, întrucât unul din 25 de participanți este asociat cu companii care contribuie la criza climatică. Acest număr record depășește chiar majoritatea țărilor, în afară de delegația braziliană însăși, a raportat Daily Mirror.

În culise, animozitatea economică și rezistența ideologică asigură faptul că obiectivele climatice ambițioase sunt adesea împinse în plan secund. Țările sunt sceptice cu privire la implementarea politicii climatice, mai ales atunci când aceasta este folosită ca țap ispășitor pentru eșecurile afacerilor. Rezistența la protecția climei este deosebit de pronunțată în guvernele conservatoare de dreapta, țări precum Polonia și alte țări din Europa de Est fiind deosebit de critice la adresa politicii climatice. MDR.

Lobby și protecția climei

Dominanța lobby-ului combustibililor fosili la conferință ridică întrebări despre cât de serioasă este protecția climei. Influența acestui lobby a fost deja vizibilă în ultimii ani, iar la această conferință și companiile fosile încearcă să-și afirme interesele cu toată puterea. Criticii se tem că prezența atât de mulți lobbyști ar putea împiedica în mod semnificativ progresul în protecția climei. La conferința anterioară privind clima de la Dubai, OPEC a fost prezent și a cerut să nu se îndepărteze de combustibilii fosili, a explicat Controlul holului.

Discuția despre eliminarea treptată a combustibililor fosili este un subiect central al conferinței. Din fericire, există și eforturi pentru a promova și mai mult obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Acest lucru impune statelor contractante să prezinte planuri concrete pentru atingerea obiectivului de 1,5 grade la fiecare cinci ani. Până acum, însă, există un mare decalaj în implementarea planurilor naționale de protecție a climei, care nu este tocmai optimist.

O rază de speranță în umbra holului

În ciuda circumstanțelor nefavorabile, există unele evoluții pozitive. Una dintre inițiativele cheie ale COP30 este crearea Fondului Pădurilor Tropicale (TFFF), care își propune să promoveze protecția pădurilor tropicale tropicale. Un fond cu o valoare țintă de 125 de miliarde de dolari urmează să fie înființat pentru a asigura acest habitat valoros. Germania a anunțat deja că va contribui cu un miliard de dolari la acest fond, ceea ce poate fi văzut ca un semn pozitiv pentru cooperarea internațională în domeniul protecției climei.

Deși rezultatele conferinței sunt încă neclare și negocierile nu au loc public, rămâne de sperat că se vor realiza efectiv progrese, chiar dacă influența combustibililor fosili este omniprezentă. Rămâne important ca statele să ia în serios aceste provocări și să demonstreze că obiectivele climatice ambițioase sunt fezabile chiar și în vremuri economice dificile.