G20 și COP30: Criza datoriilor și obiectivele climatice sub presiune în Johannesburg!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Summit-ul G20 2025 și COP30: Tensiunile geopolitice modelează discuțiile climatice privind datoria, combustibilii fosili și justiția globală.

G20-Gipfel 2025 und COP30: Geopolitische Spannungen prägen Klimadiskussionen zu Schulden, fossilen Brennstoffen und globaler Gerechtigkeit.
Summit-ul G20 2025 și COP30: Tensiunile geopolitice modelează discuțiile climatice privind datoria, combustibilii fosili și justiția globală.

G20 și COP30: Criza datoriilor și obiectivele climatice sub presiune în Johannesburg!

Summitul G20 din 2025 de la Johannesburg și COP30 de la Belém au avut loc recent într-un mediu tensionat geopolitic. Ambele evenimente au fost marcate de diviziuni profunde între marile puteri, care sunt sceptice față de reformă, în timp ce statele petroliere apără vehement combustibilii fosili. În special, în timpul summitului G20, care a fost primul care sa încheiat pe pământ african la Johannesburg, s-au format coaliții care au abordat problemele stringente ale datoriilor, obiectivelor climatice și dezvoltării incluzive. Africa de Sud, în calitate de țară gazdă, a lansat un raport în care recomandă necesitatea unei noi inițiative de restructurare a datoriilor și a unui club de împrumutați pentru țările africane și îndeamnă la un mecanism transparent de soluționare a datoriilor.

La summitul G20, provocările datoriei naționale, în special pentru multe țări africane, au fost recunoscute, dar acest lucru nu a dus la măsuri concrete de îmbunătățire a cadrului de reducere a datoriilor într-un comunicat final. Această discrepanță între urgența crizei datoriilor și acțiunile politice a provocat critici. Germanwatch critică că summitul nu a trimis semnalele sperate pentru justiția globală și că problemele urgente nu au fost abordate suficient. În ciuda recunoașterii inegalităților în creștere, angajamentele concrete de a impozita pe cei superbogați au lipsit, alimentând apelurile pentru o ordine financiară globală mai echitabilă.

Obiectivele climatice și dezvoltarea durabilă

Summitul COP30 de la Belém, la care au participat peste 90 de țări, a aprobat o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, dar multe foi de parcurs ambițioase nu au fost menționate în rezultate. În schimb, pachetul de decizii COP30 sa concentrat pe triplarea finanțării adaptării până în 2035 și pe recunoașterea drepturilor popoarelor indigene. Cu toate acestea, a devenit clar că resursele financiare pentru finanțarea adaptării sunt inadecvate. Criticii cer resurse suplimentare care ar trebui puse la dispoziție prin reducerea datoriilor și impozitarea bazată pe principiul poluatorul plătește.

Germanwatch subliniază că, fără măsuri obligatorii pentru combaterea inegalității globale, progresele necesare vor fi îngreunate. În timp ce Germania și o coaliție de state doresc să urmărească foaia de parcurs pentru reducerea combustibililor fosili, eșecul de a permite statelor foarte îndatorate să reducă rapid îndatorarea rămâne o problemă majoră. Necesitatea introducerii unor măsuri eficiente de sprijinire a acestor țări este mai urgentă ca niciodată.

Perspective și măsuri necesare

Coalițiile de voință formate la ambele summit-uri arată că vocile debitorilor strălucesc. Cu toate acestea, transpunerea constatărilor în acțiuni concrete rămâne una dintre cele mai mari provocări. Plurilateralitatea este în creștere, ideile ambițioase fiind adesea dezvoltate în afara UNFCCC. Cu toate acestea, secretarul executiv al UNFCCC solicită o tranziție ireversibilă către o lume cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră.

Pe scurt, atât Summitul G20, cât și COP30 au abordat probleme importante, dar implementarea recomandărilor lor și crearea unei ordini financiare globale corecte trebuie să rămână pe ordinea de zi. Există o presiune tot mai mare asupra țărilor pentru a lua măsuri solide pentru a face față provocărilor crizei datoriilor și crizei climatice. Calea de urmat necesită atât determinare, cât și cooperare la nivel internațional.

Pentru mai multe detalii despre datorii, climă și geopolitică, citiți rapoartele de la Fundația Böll, Partea însorită şi Ceasul german.